Viața unei tinere de 36 de ani s-a schimbat definitiv când a aflat că ceea ce credea ca este doar o durere după o lovitură minoră la nivelul genunchiului era, de fapt, un cancer osos. Nicoleta a fost diagnosticată cu osteosarcom, o tumoră malignă rară, care apare doar la patru persoane dintr-un milion. Tumora era localizată la nivelul femurului. În Centrul de Excelenta in Chirurgia Ortopedica din Ponderas Academic Hospital, Nicoleta a beneficiat de progresul medicinei. Soluția nu a fost amputarea membrului inferior, care ar fi dus la o dizabilitate fizică și mentală importantă, ci o intervenție chirurgicală de salvare a membrului. Operația de chirurgie de prezervare a membrului prin reconstrucție cu proteză tumorală modulară este o intervenție dificilă, ale cărei rezultate sunt optime dacă este realizata de chirurgi cu experiență importantă în protezarea articulară și în reviziile după artroplastiile eșuate. Operația a fost efectuată cu succes de către o echipă multidisciplinară de medici ortopezi și chirurgi vasculari, condusă de Dr. Vlad Predescu, coordonatorul Centrului de Excelență în Chirurgia Ortopedică. După șase săptămâni de la operație, pacienta reușește să flexeze genunchiul la 100 de grade și poate să meargă liber, fără baston. “Sunt bine, pot sa merg, e tot ce conteaza!” – ne-a spus, încrezătoare, Nicoleta.
Osteosarcomul: călătoria de la amputație la salvarea membrului
În urmă cu aproximativ 50 de ani, osteosarcomul era sinonim cu amputarea membrului și era o boală de temut pentru pacient. Chiar și după amputație, 80% dintre pacienții cu osteosarcom de grad înalt mureau din cauza metastazelor pulmonare. Osteosarcomul este o tumoră malignă(canceroasă) osoasă rară, însă foarte agresivă, prin urmare majoritatea chirurgilor considera amputarea membrului ca soluție pentru oprirea agresivității acesteia. Trauma psihologică a amputării și frica de moarte ca urmare a răspândirii cancerului reprezentau o dublă traumă psihică pentru pacient.
În tot acest timp, știința medicală a continuat să avanseze. Astăzi, amputația nu mai este considerată standardul de îngrijire a pacienților cu osteosarcom. În ultimele trei decenii, tratamentul chirurgical s-a schimbat fundamental, de la amputație la salvarea membrului și la o supraviețuire de aproape 80% la cinci ani în cazurile de cancer localizat(fără metastaze în momentul descoperirii). Chirurgia de salvare a membrului înseamnă rezecția cancerului cu margini de siguranță oncologică și reconstrucția unei extremități viabile și funcționale. În centrele de ortopedie avansată, tehnica chirurgicală de salvare a membrului cu reconstrucție cu proteză tumorală a devenit standardul de aur. Se efectuează în 90% dintre cazuri, fără compromiterea principiilor oncologice. Proteza tumorală are avantajul că facilitează reluarea funcției articulației și a membrului afectat și permite întoarcerea rapidă a pacientului la activitățile curente. Deoarece cancerele osului sunt tumori dinamice care se modifică în timp și ca urmare a tratamentului, reconstrucția endoprotetică se face folosind proteze modulare, al căror design permite o flexibilitate intra-operatorie care se adaptează la volumul final de os rezecat.
Acest succes considerabil a devenit posibil ca urmare a îmbunătățirii chimioterapiei multimodale, a investigațiilor imagistice, a tehnicilor histopatologice care permit determinarea unor markeri tumorali variați, a tehnicilor chirurgicale, precum și a progresului în bioinginerie medicală și în dezvoltarea materialelor și a designului protezelor. Tratamentul modern, combinat chimioterapic și chirurgical, bine planificat și efectuat, permite nu numai salvarea vieții pacientului, cât și a funcției membrului afectat, ceea ce înseamnă posibilitatea ca pacientul să ducă o viața împlinită și activă după operație. Operația de rezecție a osului, urmată de artroplastie cu proteză tumorală este una complexă. Cele mai bune rezultate se obțin în centrele ortopedice cu experiență în tratarea unor astfel de cazuri rare de cancer osos. Operația este efectuată de o echipă multidisciplinară din care fac parte chirurgi ortopezi cu expertiză în oncologie ortopedică, chirurgi vasculari și plasticieni.
„Este important să putem oferi pacienților noștri cele mai avansate tehnici operatorii, deoarece rezultatele acestora, în termeni de beneficii, sunt impresionante, cu atât mai mult cu cât pacientul, diagnosticat cu un cancer osos, este tânăr. În trecut, pentru a salva viața pacienților cu tumori maligne la nivelul genunchiului, aceștia erau tratați prin amputația membrului inferior, iar calitatea vieții cu un membru amputat era complet neglijată. În prezent, chirurgia de protezare a genunchiului a înregistrat numeroase progrese și descoperiri tehnologice. După dezvoltarea protezelor de revizie (proteze care se folosesc în operațiile de schimbare a protezelor primare de genunchi), în ultimii ani s-au impus reconstrucțiile segmentelor osoase cu proteze tumorale. Avansul tehnologic al protezelor tumorale permite nu numai extragerea în condiții de siguranță a tumorii osoase și, deci, salvarea vieții pacientului, cât și salvarea funcției membrului inferior, permițând pacientului o viață socio-profesională aproape normala.”, a subliniat îmbunătățirile semnificative în tratamentul chirurgical al cancerelor osoase Dr. Vlad Predescu, coordonatorul Centrului de Excelență în Chirurgia Ortopedică din cadrul Ponderas Academic Hospital.
Dr. Predescu este o autoritate în domeniul chirurgiei artroscopice de protezare a genunchiului și a șoldului. Experiența chirurgicală ortopedică de excepție – peste 4.000 de intervenții de protezare în 25 de ani de activitate – este recunoscută internațional. Dr. Predescu a primit în anul 2019 distincția de Chirurg de Excelență în Chirurgie Ortopedică, acordată de Surgical Review Corporation din Statele Unite ale Americii, fiind singurul medic ortoped din România care are o astfel de certificare.
Am avut încredere în Doctorul Predescu
„Am crezut că este doar o simplă durere deasupra genunchiului drept. Am bănuit că mă lovisem de marginea patului și am presupus că îmi va trece repede. La început, simțeam un disconfort la mers, pentru ca, apoi, durerea să se accentueze și să devină tot mai intensă. Nu mai răspundea la medicamentele antialgice și noaptea mă trezea din somn. În doar două săptămâni nu mai puteam să calc pe piciorul drept. Încet, încet, am înțeles că e mai mult decât o simplă durere. Că ceva se întâmplă. Au urmat rapid mai multe investigații: radiografii și RMN de genunchi, care au confirmat suspiciunea: sursa durerii era o tumoră localizată la nivelul femurului, în apropierea genunchiului. Nu cred că am înțeles ce mi se întâmplă de prima dată. Nu avea sens să-mi pun întrebări, să mă gândesc prea mult, pentru că oricum nu găsești răspunsuri când ți se întâmplă așa ceva. Știam însă că trebuie să găsesc un medic cu multă experiență care să-mi ofere cea mai buna soluție de tratament în cazul meu. Printr-o recomandare, am ajuns la doctorul Vlad Predescu, în spitalul Ponderas, care mi-a făcut biopsie și a confirmat diagnosticul de osteosarcom, un cancer osos. Îmi era foarte frică – de riscul de amputație a piciorului, de riscurile după operație. Dr. Predescu mi-a spus că există soluții, al căror scop este tocmai acela de a evita amputația piciorului. Am avut încredere în dânsul.” – își amintește, cu emoție, tânăra pacientă de 36 de ani.
Ce este osteosarcomul
Osteosarcomul este un tip foarte rar de cancer osos. În Statele Unite, incidența osteosarcomului în populație este de aproximativ patru cazuri la 1.000.000 de persoane, aproximativ 750-900 cazuri noi pe an, ceea ce reprezintă mai puțin de 1% din tumorile solide. Celulele maligne (canceroase) se dezvoltă din celulele primitive formatoare de os, care produc os imatur, cunoscut sub denumirea de osteoid. Deși osteosarcomul poate afecta persoanele de toate vârstele, există două vârfuri de incidență. Cel mai adesea, apare la copii, adolescenți și tinerii adulți. Adolescenții (între 12-18 ani) sunt cei mai afectați. Deși un cancer rar, osteosarcomul este cel mai frecvent cancer primar osos care apare în copilărie, reprezentând 2% dintre toate cancerele și 56% dintre cancerele osoase. Osteosarcomul poate să apară și la pacienții în vârstă. Unul din zece cazuri de osteosarcom apare la persoanele peste 60 de ani.
Tumora se dezvoltă, de obicei, în zonele de creștere rapidă a osului, la capetele oaselor lungi, în special în jurul genunchiului și al umărului. Oasele cele mai afectate sunt femurul distal, tibia proximală și humerusul proximal, dar, teoretic, orice os poate fi afectat. Osteosarcomul este un cancer agresiv care crește rapid și tinde să se răspândească(metastazeze) în alte părți ale corpului, în special la nivelul plămânilor.
Semne și simptome
Durerea este cel mai frecvent simptom. Deși traumatismul ușor este adesea raportat ca un eveniment precedent, nu există în prezent dovezi convingătoare care să susțină o asociere între lovituri și osteosarcom. Inițial, durerea este intermitentă(apare și dispare, pentru a reapărea din nou), fiind legata de activitate, dar, treptat, progresează spre durere în repaus, devine constantă și mai intensă și se accentueaza în timpul nopții. Unii pacienți pot avea o umflatură(tumefacție) sau o masă palpabilă și sensibilă în zona tumorii. Când tumora este localizată la nivelul membrului inferior, apare limitarea mobilității și pacientul începe să șchiopăteze. Deoarece prezența osteosarcomului fragilizează osul, unii pacienți pot dezvolta fracturi patologice în zona tumorii, deși această prezentare este rară. Frecvent, simptomele durează câteva săptămâni sau luni înainte ca pacientul să ajungă la medic, la copii fiind, în mod obișnuit, atribuite „durerilor de creștere”. 10-20% dintre pacienți au deja metastaze (cel mai frecvent la nivelul plămânilor, urmat de oase) și aproximativ 80% prezintă boala metastatică microscopică, nedetectabilă cu modalitățile de diagnostic actuale. Prezența metastazelor pulmonare este asimptomatică în faza inițială, prezentând semne de insuficiență respiratorie doar în stadiul final. Existența metastazelor la momentul prezentării reprezintă cel mai important indicator de prognostic, cu rezultate pe termen lung reduse de la aproximativ 80% la mai puțin de 20%.
Managementul osteosarcomului
Cea mai mare provocare în managementul osteosarcomului este diagnosticul timpuriu, deoarece evoluția este frecvent una rapidă. Dacă, însă, tumora este depistată în stadii incipiente, fără metastaze, șansele de vindecare sunt mari. Tratamentul este bine etapizat și cel mai bun rezultat este obținut atunci când este efectuat în centre ortopedice avansate, cu experiență în astfel de cancere rare. Tratamentul este efectuat de către o echipă multidisciplinară din care fac parte medici imagiști, anatomopatologi, oncologi, chirurgi ortopezi, chirurgi vasculari și chirurgi plasticieni.
Biopsia osoasă, esențiala în stabilirea diagnosticului
Importanța biopsiei este decisivă în stabilirea diagnosticului și a tratamentului și trebuie să fie efectuată într-un centru de referință, de către un ortoped cu experiență, dedicat chirurgiei oncologice. Locul biopsiei trebuie să fie ales cu grijă, deoarece va trebui să fie eliminat în bloc în timpul rezecției totale. Biopsiile multiple sau poziționate defectuos pot compromite tentativa de excizie în bloc, traiectele inciziilor de biopsie fiind considerate contaminate cu celule tumorale. Biopsia permite stabilirea tipului de osteosarcom și a gradului acestuia. În general, cu cât gradul este mai mare, cu atât se presupune că tumora este mai agresivă. Tumorile de grad scăzut(mai puțin agresive) au un aspect asemănător cu celulele normale, comparativ cu tumorile de grad intermediar sau înalt. Celulele tumorilor de grad înalt cresc și se divid rapid, nu mai seamănă aproape deloc cu țesutul normal și metastazează(se împrăștie) în alte părți ale corpului. Tumorile de grad înalt sunt mai agresive și, adesea, asociate cu un prognostic mai prost.
Osteosarcom telangiectatic – o formă rară de osteosarcom
În cazul pacientei, examenul anatomopatologic a evidențiat un osteosarcom de grad înalt, telangiectatic.
Osteosarcoamele telangiectatice sunt tumori vasculare care produc o cantitate mică de osteoid. Reprezintă doar 4% dintre toate tipurile de osteosarcoame și sunt mai agresive decât osteosarcoamele convenționale, tipul cel mai frecvent de osteosarcom. La examenul radiologic, aceste tumori apar ca leziuni chistice mari (osteolitice), care uneori pot fi confundate cu alte tipuri de tumori. Examinate cu ochiul liber, osteosarcoamele telangiectatice au un aspect distinct, fiind adesea descrise de medicii ortopezi ca arătând ca „o pungă cu sânge”(conțin sânge proaspăt și cheaguri de sânge).
(Stânga) Radiografia arată un osteosarcom telangiectatic în porțiunea distală a femurului, după citostatice
(Dreapta) Aceeași tumoră, așa cum apare la examenul IRM (imagistică prin rezonanață magnetică).
Tratamentul multimodal etapizat al osteosarcomului
Tratamentul osteosarcomului depinde de mai multi factori: localizarea, mărimea, gradul și extinderea cancerului, rezecabilitate – dacă medicii consideră că poate fi eliminat (rezecat) complet, prezența metastazelor, precum și de vârsta și starea generală de sănătate a pacientului. Constă în tratament preoperator cu citostatice (chimioterapie), rezecție oncologică în bloc și reconstrucție a funcției membrului, urmată de tratament chimioterapic postoperator. Astfel, tratamentul modern combinat chimioterapic și chirurgical permite nu numai salvarea vieții pacientului, cât și a funcției membrului afectat, ceea ce înseamnă posibilitatea ca pacientul să ducă o viață împlinită și activă după operație.
Chimioterapia preoperatorie (neoadjuvantă)
Prima etapă a tratamentului este reprezentată de chimioterapie. Aceasta se administrează atât înainte, cât și după operație. Atunci când se administrează înainte de operație, se numește chimioterapie neoadjuvantă și trebuie instituită cât mai rapid după stabilirea diagnosticului. Chimioterapia preoperatorie este esențială pentru pacienții cu osteosarcom. Pe de o parte, are rolul de a diminua volumul tumorii și de a scădea reacția inflamatorie, pregătind astfel terenul pentru următoarea etapă de tratament, reprezentată de intervenția chirurgicală, permițând ortopedului să efectueze o operație mai puțin extinsă pentru a elimina cancerul. Pe de altă parte, chimioterapia ajută la scăderea riscului de metastazare, deoarece controlează metastazele microscopice. Pacienții care au un răspuns histologic bun la chimioterapia preoperatorie – peste 90% din tumoră distrusă – au un prognostic mai bun decât cei la care tumora nu răspunde.
Chirurgia de salvare a membrului
Tratamentul de bază al osteosarcomului constă în înlăturarea chirurgicală a leziunii maligne.
Tendința actuală este operația de salvare a membrului și nu amputarea. Chirurgia de prezervare a membrului este posibilă în 90% din cazurile de osteosarcom femural distal, fiind asociată cu o mobilizare mai rapidă și mai eficientă și cu un aspect „normal” al membrului reconstruit. Operația de salvare a membrului este o operație foarte complexă care trebuie efectuată de către chirurgi care au pregătire și experiență importantă în astfel de cazuri. Provocarea constă în îndepărtarea întregii tumori canceroase, salvând, în același timp, structurile importante din apropiere, pentru a păstra cât mai mult funcția și aspectul membrului. Dacă cancerul s-a răspândit la nervii și vasele de sânge care înconjoară tumora, acestea trebuie să fie îndepărtate împreună cu aceasta. În astfel de cazuri, amputarea poate fi singura opțiune. Decizia de practicare a acestui tip de procedură este evaluată obiectiv și cu multă acuratețe de către echipa operatorie de tratare a pacientului cu osteosarcom (tumor-board) înainte de intervenția propriu-zisă.
Chirurgia de prezervare a membrului inferior se poate realiza în toate cazurile de osteosarcoame care nu invadează axul vasculo-nervos principal și la care diagnosticul este stabilit cât mai precoce, astfel încât chimioterapia neoadjuvantă este instituită cât mai rapid. Intervenția chirurgicală este efectuată de către o echipă multidisciplinară, având în componența sa medicul ortoped, chirurgul vascular și chirurgul plastician. În chirurgia de prezervare a membrului, medicul ortoped îndepărtează tumora și o porțiune din țesutul sănătos din jurul acesteia, salvând, în același timp, împreună cu medicul chirurg vascular și/sau plastician, cât mai mult din mușchii, tendoanele, nervii și vasele de sânge din jur. Secțiunea de os care este îndepărtată este reconstruită – este înlocuită fie cu o grefă osoasă (os preluat de la un donator sau dintr-o altă parte a propriului corp al pacientului), fie cu o proteză specială denumită proteză tumorală.
Reconstrucție cu proteză tumorală modulară de genunchi
Artroplastia cu proteză tumorală de genunchi este o tehnică de reconstrucție a unui defect osos mare, oferind stabilitate imediată și permițând reluarea funcției articulației și a membrului afectat, cu mobilizarea precoce și întoarcerea rapidă a pacientului la activitățile curente. Inițial, au fost folosite proteze personalizate. Proiectarea preoperatorie și procesele de fabricație necesitau însă între opt și zece săptămâni, ceea ce determina o întârziere semnificativă a momentului operației. Un alt dezavantaj al protezelor personalizate a fost dificultatea în determinarea lungimii și a lățimii reale a osului rezecat, doar pe baza investigațiilor imagistice. Deoarece cancerele osului sunt tumori dinamice care se modifica în timp și ca urmare a tratamentului, reconstrucția endoprotetică se face folosind proteze modulare, al căror design permite o flexibilitate intra-operatorie care se adaptează la volumul final de os rezecat. Dezvoltate și introduse în practica operatorie la mijlocul anilor ’80, protezele modulare au revoluționat reconstrucția endoprotetică. Acest sistem permite chirurgului ortoped să măsoare defectul osos efectiv în momentul intervenției chirurgicale și să selecteze cele mai potrivite componente pe care sa le folosească pentru reconstrucție. Se realizează, astfel, un implant adecvat morfologiei pacientului și nivelului de rezecție tumorală.
Chimioterapie postoperatorie (adjuvantă)
Supraviețuirea pacienților cu osteosarcoame s-a îmbunătățit dramatic, ca urmare a chimioterapiei eficiente. Înainte de utilizarea chimioterapiei, 80-90% dintre pacienții cu osteosarcom dezvoltau metastaze, în ciuda faptului că tumora era rezecată local și decedau din această cauză. Postoperator, se va iniția o nouă etapă de chimioterapie, pentru a trata orice celule canceroase care ar fi putut rămâne, având astfel un rol esențial în profilaxia recidivelor și a metastazelor. Odată porțiunea de os cu tumoră îndepărtată, aceasta va fi analizată la microscop pentru a se evalua răspunsul țesutului la chimioterapia preoperatorie. Dacă răspunsul țesutului la chimioterapia preoperatorie a fost slab (ceea ce înseamnă că nu au fost distruse suficiente celule tumorale), medicul oncolog poate recomanda alte tipuri de medicamente citostatice după operație. Dacă răspunsul tisular a fost bun – gradul de necroza este de peste 90%, continuarea chimioterapiei postoperator (frecvent, medicul va recomanda același regim) asigură vindecarea în 95% dintre cazuri.
Recuperarea post-operatorie
Recuperarea după intervenția chirurgicală de salvare a membrului necesită terapie fizică extinsă și supraveghere atentă ulterioară. Pacienții trebuie să fie încurajați și susținuți de familie în tot acest timp. Vor trebui să continue chimioterapia, ceea ce va face ca nivelul lor de energie și de motivație să fie scăzut pentru a face mișcare. Va fi nevoie de controale medicale periodice pentru a se verifica apariția unor posibile complicații ale tratamentului, precum și reapariția sau răspândirea(metastazarea) cancerului. Controalele pot include teste de sânge sau investigații de imagistică, cum ar fi radiografii sau examene CT (computer-tomograf).
Prognostic
Supraviețuirea la cinci ani depinde de localizarea, dimensiunea și rezecabilitatea osteosarcomului, precum și de prezența metastazelor.
- Pacienții care răspund bine la chimioterapia preoperatorie au un prognostic mai bun decât cei care au un răspuns slab.
- În prezent, datorită progresului chimioterapiei și al tehnicilor operatorii, supraviețuirea la cinci ani este de 78% în cazul pacienților fără metastaze evidente, respectiv de 66% la 15 ani.
“Sunt bine, pot să merg, e tot ce contează!”
Odata stabilit diagnosticul de osteosarcom in urma biopsiei, Nicoleta a inceput imediat chimioterapia neoadjuvanta. Durerile s-au ameliorat semnificativ.
Rezecabilitatea tumorii a fost reevaluata imagistic dupa chimioterapie si dupa aproximativ 3 luni s-a efectuat interventia chirurgicala de rezectie radicala a femurului distal si reconstructie cu artroplastie cu proteza tumorala. Operatia a durat aproximativ 3,5 ore si a fost efectuata de catre o echipa multidisciplinara, avand in componenta sa medici ortopezi si chirurgi vasculari. Procedura de salvare a membrului inferior a fost o operatie complexa si a necesitat rezectia a 15 cm din extremitatea distala a femurului impreuna cu tesutul muscular peritumoral, urmata de inlocuirea acestora cu un modul metalic special (proteza tumorala modulara) si reconstructia genunchiului.
Nu au aparut complicatii post-operatorii si plaga s-a vindecat satisfacator. Dupa operatie, pacienta s-a mobilizat, calcand initial cu ajutorul unui cadru si ulterior mergand cu sprijin partial pe membrul inferior operat. A inceput programul de recuperare si corectie a mersului, astfel incat dupa 6 saptamani de la operatie reuseste sa flexeze genunchiul la 100 grade si poate sa mearga liber, fara baston. Va continua chimioterapia postoperatorie, care are un rol esential in profilaxia recidivelor.
Pacienta va fi supravegheata ortopedic si oncologic pe termen lung. Stie ca dupa operatie vor urma alte sedinte de chimioterapie si ca recuperarea este importanta in continuare. “Sunt bine, pot sa merg, e tot ce conteaza!” – a incheiat increzatoare Nicoleta.
Echipa operatorie multidisciplinara – Centrul de Excelenta in Chirurgia Ortopedica, Ponderas Academic Hospital.:
Ortopedie-traumatologie
Chirurgie vasculara
Performanța echipei din Centrul de Excelență în Chirurgia Ortopedică din Ponderas Academic Hospital – o garanție pentru pacient
Performanța echipei de chirurgi ortopezi din Ponderas Academic Hospital, coordonată de Dr. Vlad Predescu, este recunoscută internațional. În România, este singurul Centrul de Excelență în Chirurgia Ortopedică, distincție oferită de către Surgical Review Corporation din Statele Unite ale Americii pentru inovație în ortopedie, calitatea serviciilor medicale, siguranța actului medical și rezultatele foarte bune obținute constant de către echipa medicală. Medicii noștri ortopezi au pregătire și experiență importantă și efectuează, în mod regulat, artroplastii totale de șold și de genunchi primare și de revizie, inclusiv operații complexe de tipul reviziei de revizie, adică înlocuirea de două sau mai multe ori a protezei inițiale. Începând cu anul 2020, Dr. Predescu este primul ortoped român acreditat în Chirurgia Robotică Ortopedică MAKO, prin care se realizează implantarea personalizată a protezelor de șold și genunchi folosind aplicații 3D de ultimă generație (Mako Total Hip și Mako Total Knee). Nu în ultimul rând, în plus față de cazurile de cancer osos, echipa de medici ortopezi din Ponderas Academic Hospital folosește artroplastia cu proteza tumorală și în cazuri complicate care necesită reconstrucția și salvarea articulației, ca alternativă la amputație sau artrodeză (blocarea articulației):
- Cazuri de revizie complexe în care pacienții se prezintă la medic în momentul în care s-a produs deja distrugerea importantă a capitalului osos
- Eșecuri ale osteosintezei în caz de fracturi complexe la nivelul genunchiului (pseudoartroze) la pacienții vârstnici, cu grad avansat de osteoporoză
- Cazuri complexe de leziuni traumatice la nivelul genunchiului când apar complicații. Un exemplu este distrucția avansată a articulației genunchiului ca urmare a unui accident cu impact puternic, când articulația fie nu mai poate fi reconstruită, fie, dacă este reconstruită, necesită un număr mare de operații care duc la pierderea funcției genunchiului. În această situație, proteza tumorală de genunchi este singura soluție.
Surse de informatie:
Survivorship and clinical outcome of modular endoprosthetic reconstruction for neoplastic disease of the lower limb www.pubmed.ncbi.nlm.nih.gov
Outcomes and Options for Prosthetic Reconstruction After Tumour Resection About the Knee www.link.springer.com
Osteosarcoma: A journey from amputation to limb salvage www.ncbi.nlm.nih.gov
Osteosarcoma www.cancer.org
Osteosarcoma www.orthoinfo.aaos.org
Osteosarcoma www.emedicine.medscape.com
Osteosarcoma www.tumorsurgery.org
Text: Dr. Ileana Andreescu, Senior Medical Content Writer
