La ora actuală, există foarte multe incizii chirurgicale folosite în protezarea șoldului. Unele le putem numi clasice, iar pe altele minim invazive. În protezarea șoldului acest termen nu se referă strict la dimensiunea inciziei, ci mai ales la ceea ce se întâmplă cu țesutul muscular atașat articulației șoldului. În abordul pe care îl practic incizia este de aproximativ 7-10 cm și este poziționată pe partea anterioară a șoldului, ușor extern, având marele avantaj că nu distruge musculatura fesieră. Articulația este abordată printr-un interval muscular natural și nu se realizează secționarea musculaturii. Acest tip de abord, împreună cu implantarea corectă a unei proteze de bună calitate, permite ca pacientul să fie inclus într-un program de recuperare rapidă și să nu fie supus unor restricții postoperatorii excesive.

Recuperarea șoldului protezat este exterm de variată și depinde de foarte mulți factori. În primul rând, depinde de chirurg și de tehnica chirurgicală folosită, precum și de tipul de proteză. Recuperarea depinde de pacient și de gradul acestuia de motivare, dar și de durata suferinței articulare și de atrofia musculaturii șoldului, specifică pacienților la care șoldul nu a mai avut mobilitate o perioadă lungă de timp. Recuperarea depinde și de abordul chirurgical folosit și de practicarea tehnicilor de chirurgie minim invazivă care protejează, în grade diferite, musculatura fesieră grăbind, astfel, vindecarea.

Sprijinul complet post-operator pe membrul inferior operat este direct proporțional cu o tehnică chirurgicală precisă, dar și cu proteze de bună calitate și mobilitate ridicată. Astfel, implantarea protezelor robotic asistată Mako reprezintă noua direcție de perfecționare a rezultatelor chirurgicale, alături de implantarea manuală a protezelor personalizate sau a celor cu cap ceramic de diametru mare. Prin urmare, în funcție de toți acești parametri, și perioada de spitalizare este total diferită de la un spital la altul, precum și restricțiile impuse pacienților.

Principiile mai jos descrise reflectă abordarea acestei probleme prin prisma tehnicilor folosite de noi, printre care aș aminti și faptul că nu folosim tub de dren și, în majoritatea cazurilor, nu este nevoie de transfuzie de sânge, iar durerea postoperatorie este controlată cu ajutorul pompelor de durere și medicamente analgezice locale. Aceste lucruri, precum și rata minimă de complicații și ultimile tehnici chirurgicale folosite, au stat la baza evaluării serviciului nostru de către Surgical Review Corporation SRC și acreditarea noastră drept Centru de Excelentă în Ortopedie și Chirurgie Minim Invazivă. Prima acreditare a fost obținută în anul 2019 și reacreditarea în 2022.

Acest program este conceput pentru pacienții care au fost supuși intervenției chirurgicale de către mine, doctor Predescu Vlad, din dorința de a asigura o continuitate optimă a tratamentului și pentru a obține cele mai bune rezultate postoperatorii. Insist cu recomandarea ca programul de recuperare să fie coordonat de către medicul operator al fiecărui pacient, existând diferențe între unele abordări și tehnicile folosite. Aceste indicații de recuperare post operatorie sunt făcute împreună cu echipa de kinetoterapeuți cu care colaborez.

Astfel, încă din ziua operației, pacienții noștri sunt imediat ridicați din pat și încurajați să meargă, călcând pe piciorul operat cu sprijin complet sau parțial. Perioada standard de spitalizare este de 3-4 zile.

Mersul și activitățile imediate

Imediat după operație, nu există restricții severe despre cum să ne mișcăm în pat, dar, în principiu, ar trebui să ne ascultăm corpul și să evităm mișcările intens dureroase sau pozițiile care determină creșterea semnificativă a durerii. În plus, membrul operat nu trebuie forțat de pacient sau de către altă persoană.

Mersul

Aveți voie să puneți greutatea pe piciorul operat atât de mult cât sunteți confortabil și cât nu aveți dureri exagerate. (Dacă apar excepții de la sprijin, chirurgul vă va informa). Fiind un abord minim invaziv, durerea postoperatorie este nesemnificativă la nivelul intensității, ceea ce permite o mobilizare rapidă. În primele zile, kinetoterapeutul vă va recomanda să mergeți cu cadru/două cârje/baston, în funcție de starea dumneavoastră generală. Când folosiți un baston, acesta trebuie să fie în mâna opusă față de șoldul operat.

Când ajungeți acasă puteți să simțiți că vă puteți deplasa cu mai puțin suport (de exemplu în loc de cadru să folosiți o cârjă), însă este important ca atunci când mergeți să nu șchiopătați. Este mai bine să mergeți corect și cu mai mult suport.

Întărirea musculaturii cu ajutorul exercițiilor evită șchiopătatul.

Exersați mersul în fața unei oglinzi și verificați dacă:

• Stați drept
• Umerii sunt la același nivel și nu-i legănați
• Puneți aceeași greutate pe ambele picioare când stați drept

Mersul este bun după operație, dar este important să creșteți durata încet și progresiv, pentru a evita creșterea durerii și a edemului. Spre exemplu, mergeți cinci minute și, dacă totul este bine, ziua următoare mergeți șase minute.

Deplasarea se va efectua, la început, cu ajutorul unui cadru sau cu cârje sau baston pentru o perioadă de 2-4 săptămâni, urmată de un baston în mâna opusă pentru încă una-două săptămâni. Obținerea unei minime independențe de îngrijire personală se realizează după o săptămâna, dar în cazul unor persoane cu vârstă înaintată acest lucru durează mai mult. Această progresie este variabilă, depinzând mult și de vârsta și motivația pacientului, precum și de tonusul musculaturii fesiere, precum și cât de mare și de lungă a fost invaliditatea înaintea intervenției chirurgicale.

După ce ați trecut cu succes prin operația de protezare a șoldului, vă așteptați să vă întoarceți la tot ceea ce făceați preoperator și chiar mai mult, dar fără durere. Așteptările dumneavoastră sunt corecte, dar timpul în care se vor concretiza diferă de la un pacient la altul, în funcție de recuperarea postoperatorie individuală. Fiind un participant activ la procesul de recuperare, astfel se grăbește vindecarea și permite obținerea unui rezultat funcțional favorabil.

De asemenea, trebuie știut faptul că dacă suferința a fost mai de lungă durată și șoldul mai anchilozat, atrofia musculară instalată din cauza acestui fapt va necesita o perioadă mai lungă de recuperare. În ordine cronologică, mișcarea și tipurile de exerciții vor deveni din ce în ce mai intense și cu o durată tot mai îndelungată. Astfel, în momentul externării din spitalul nostru, care se petrece, de regulă, la trei-patru zile după operație, pacientul trebuie să poată efectua următoarele mișcări:

• să se poată urca/coborî din pat
• să aibă un control al durerii în limite acceptabile
• sa poată mânca, bea și să poată folosi toaleta normal
• să meargă cu cadru/cârje pe suprafață dreaptă și să poată urca/coborî câteva trepte
• să poată efectua exercițiile propuse pentru acasă
• să înțeleagă precauțiile și mișcările nepermise, pentru a preveni luxația protezei și a avea o vindecare corespunzătoare

În momentul în care ajungeți acasă, este important să recunoașteți anumite semne și simptome de alarmă, care să vă determine să sunați medicul curant sau chiar să mergeți la spital pentru o evaluare.

Acestea sunt:

• marginile plăgii prezintă roșeață accentuată
• plaga își schimbă culoarea din roz în alb, galben sau negru
• miros fetid sau puroi care apar la nivelul plăgii
• drenaj în creștere sau sângerare care nu se oprește sub presiune directă
• mărirea dimensiunilor și adâncimii plăgii
• tumefacție în creștere la nivelul plăgii
• febră peste valoarea de 38,3°C
• frison
• durere intensă la nivel perioperator, care nu trece cu tratamentul antialgic prescris
• plaga se deschide spontan (devine dehiscentă)
• dacă firele de sutură s-au desfăcut mai devreme decât trebuia (în medie trebuie scoase după 14 zile)
• durere intensă a șoldului protezat, atât în repaus cât și la mișcare
• durere importantă la nivelul membrului inferior operat la distanță de plaga operatorie, deasupra sau sub nivelul genunchiului
• inflamație severă la nivelul coapsei, gambei sau a gleznei
• dificultăți de respirație
• durere în piept cu debut acut, însoțită sau nu de tuse

Ultimele două reprezintă semne de alarmă legate de formarea unui cheag la nivelul plămânilor și trebuie să mergeți, de urgență, la spital pentru a primi îngrijiri medicale.

Reducerea Durerii si Edemului

Gheața și căldura

Ideal este să aplicăm, de câteva ori pe zi, câte 20 de minute, gheață pe zona operată. Cel mai eficient este după efectuarea exercițiilor. Când stați în repaus, întinși pe spate, ridicați piciorul pe pernă, deasupra nivelului inimii, puneți gheață pe zona dureroasă și faceți mișcări ușoare de gleznă înainte și în spate.

După două săptămâni de la operație, pe zonele contractate dar nu pe zona operată, puteți pună caldură pentru a scădea contractura.

Medicamentele antialgice

Fiind un abord minim invaziv, durerea postoperatorie nu este mare.

Luați medicația analgezică în doze cât mai mici și încercați să renunțați la aceasta cât se poate de repede.

Este, totuși, important să controlați durerea, astfel încât să puteți face 2-3 sesiuni de exerciții și să puteți merge progresiv.

Dacă aveți durere mare în timpul exercițiilor, luați analgezicele cu o oră înaintea începerii ședinței de kinetoterapie. Ideal este ca durerea să fie de nota 4 sau mai puțin pe o scară a durerii de la 0-10.

Dormitul

Se poate dormi în poziția confortabilă. În primele zile este mai ușor pe spate, cu o pernă între picioare sau sub piciorul operat. În cazul dormitului pe o parte, în primele zile este confortabil să se țină o pernă între picioare.

Sensibilitatea zonei operate este normală atunci când punem presiune și dormim pe ea. Pentru a scădea sensibilitatea, creșteți progresiv timpul în care dormiți pe zona operată.

Îngrijirea acasă imediat postoperator

Imediat după operație, nu sunt limitări majore de mișcare a șoldului, dar trebuie să vă ascultați corpul și să evitați mișcările extrem de dureroase, pozițiile dureroase sau pozițiile extreme ale membrului inferior operat. Chirurgul vă va comunica dacă sunt restricții speciale legate de mobilitate sau de mișcare. Un exemplu ar fi durerea la șezutul pe un fotoliu mai jos sau pe scaunul de toaletă. Este firesc pentru diminuarea acesteia că trebuie să ridicăm ușor suprafața de la care ne ridicăm, mai exact să punem o pernă sub șezut sau să folosim un înălțător de toaletă.

Odată ajuns acasă, pacientul se va lovi de limitări în a face lucruri care pot fi considerate ba