Diafiza humerala, sau “osul bratului” in termeni populari, este un os tubular, lung, care uneste cele doua epifize humerale (capul humeral proximal si paleta humerala distal). De-a lungul diafizei hu-merale coboara vasele de sange si nervii care merg spre extremitatea distala a membrului superior, motiv pentru care acestea sunt expuse riscului de a fi lezate in cazul unor fracturi cu deplasare importan-ta.

Un caz special il reprezinta nervul radial care se afla in vecinatatea osului spre treimea acestuia dis-tala si poate fi prins in focarul de fractura, rezultand paralizia acestuia si afectarea functiei senzitive si motorii in teritoriul inervat de el.

Semnele si simptomele pacienilor care au suferit o fractura de diafiza humerala sunt comune majori-tatii fracturilor, si anume durere localizata la nivelul bratului, tumefactie, echimoza, mobilitate anor-mala, pana la tulburari de sensibilitate si vasculare, cu membru superior palid si rece. In general pa-cientul adopta “pozitia umila”, si anume isi sustine membrul superior fracturat cu bratul sanatos, pentru a limita durerea.

Diagnosticul de certitudine se pune in urma examenului radiologic in minim 2 incidente.
Tratamentul in cazul fracturilor fara deplasare sau cu minima deplasare este ortopedic si da rezultate bune. Acesta consta in imobilizare in aparat gipsat toraco-brahial timp de pana la 6 saptamani.

In cazul fracturilor cu deplasare si angulare mare, a celor cu interesare vasculo-nervoasa sau a fracturilor deschise, tratamentul indicat este cel chirurgical. Mijloacele de fixare pot fi placa blocata cu suruburi, tija zavorata si fixatorul extern, in cazul fracturilor deschise.